HD

Eram cu mandrele mele mici pe afara, la locul de joaca din spatele blocului nostru. Urcat si coborat scarile cu alpinista mica. Povesti cu S. La un moment dat ii face cu mana o fetita si ii striga tare ‘helaaaaau’. S. se uita asa ca un pisic intr-un calendar si nu zice nimic. Isi muta privirea si continua sa vorbeasca cu mine.

– O recunosti pe fetita aceea?

– Da, ne-am jucat pe aici. Are jucarii frumoase.

– Si de ce nu ai salutat-o si tu?

– Pentru ca, pentru ca, pentru ca…..

Cand e prinsa asa pe nepregatite, cauta sa ne dea explicatii cat mai elaborate care de obicei nu au legatura cu intrebarea.

– Pentru ca … sa stii ca si Teddy bear are o prietena cu care se joaca acolo sus pe scari de-a mersul la lucru. Si Teddy o asteapta acasa si face de papa si ea merge la lucru si apoi vine acasa.

(Fix asa se jucasera si ele cu cateva zile inainte 🙂 )

– Nu asta te-am intrebat femeie, o intrerup eu. Ai zis ca o recunosti si nu ai salutat-o. Asta te-am intrebat, de ce nu ai salutat-o si tu.

Intre timp, fetita a trecut pe langa noi si s-a oprit sa ii arate S.iei ceva printesa de plastic. S. a luat jucaria in mana, s-a uitat la ea si i-a dat-o inapoi fara sa zica nimic. Eu am intrebat-o: ‘hello, what’s your name?’ sa mai salvez momentul. A zis “Anaya’ si a fugit.

– Ti-a placut jucaria?

– Da. Dar de ce nu mi-a lasat-o mie sa ma joc? ma intreaba S. trista.

– Pai ea a vrut sa se joace cu tine dar nu ai zis nimic. Te-a salutat si nu ai zis nimic. Ti-ar placea sa te joci cu ea?

– Da, are jucarii frumoase si ne-am inteles bine in engheza.

– Hai la mine in brate un pic. Daca vrei sa fiti prietene, trebuie sa ii spui si ei asta, iar cand te saluta va trebui sa o saluti si tu. Daca vrei sa te joci cu ea, du-te si tu la ea, vorbeste cu ea. Ca sa primesti prietenie, trebuie sa oferi si tu. E un lucru foarte important. O prietenie inseamna sa daruiesti in primul rand: un salut, o poveste, o jucarie, un umar daca plange, un hug din ala bun. Intelegi cum zic?

Tace. Se uita pe sub genele ei lungi la Anaya. Eu scot 2 pietricele din gura mandrei mici si ii sterg fata plina de nisip. Tace in continuare dar se ridica in picioare, se scutura pe fund si sta asa o vreme.

– Mami, ma duc pana la Anaya. Nu ma duc mai departe de scari sa ma poti vedea, ok? zice ea mandra, cu ochii razand.

– Ok, have fun. Rad si eu cu ochiul drept, ala stang se uita atent la mandra mica care indesa alte 3 pietricele in gura.

Si fuge. O ajunge pe Anaya din urma si ii zice ceva. La inceput nicio reactie din partea ei. S. mai zice ceva. Anaya rade si ii da printesa din plastic. Apoi fug amandoua tinandu-se de mana.

*

Asta e printre putinele mele rezolutii HD de anul asta. Sa nu mai daruiesc prietenie oamenilor care nu o merita si sa nu mai consum energie si neuroni pe oamenii care nu daruiesc la randul lor prietenie, doar o asteapta ca o banalitate. O prietenie adevarata nu se explica, nu expira niciodata si nu are nevoie de cuvinte in cele mai multe discutii.